martedì 27 aprile 2010

I scaluna da vita




'I scaluna da vita


Diciva 'na vota 'na vecchia canzuna,
ca 'u munnu è fattu tuttu a scaluna.
C'è cu scinni, cu acchiana, cu vola,
cu ci sciddrica 'u pedi e s'arrizzola.

Puru 'a storia è fatta tutta a scaluna
pi poviri, pi re, pi principi e baruna.
Veni 'a guerra e 'ntempu d'un nenti,
c'è cu si fa riccu e cu si fa pizzenti.

Napuliuni era un surdatu di paisi
e addivintà 'mperaturi di Francisi;
cangià 'u ventu e 'un fu cchiú nenti:
finì Napuliuni cu tutti 'i so parenti.

Garibardi comu prusicutu era circatu,
'a liggi fatta du re l'avia cunnannatu;
scippa 'i du Sicilii o "re Lasagna",
a nomina d'eroi e senaturi si guadagna.

Bittinu prisidenti avia arrinisciutu,
po' si nni scappà comu prusicutu.
Rumanu firrìa tuttu comu 'na rota:
ora sta 'ncapu, sutta n'antra vota.

Canusciu a unu ca nun era nenti
e di tutti i cosi addivintà prisidenti.
Essennu di tanti 'mbrogli accusatu,
si fici 'a liggi pi nun essiri giudicatu.

Prima o po', tutt'i cosi am'a lassari
e cu è ca veni, m'hav'a giudicari.
'U tempu è giustu, di tutti havi rispettu:
«Curri quantu vo', dici, ca i' t'aspettu!»

(Pino Bullara)

I gradini della vita

lunedì 12 aprile 2010

'U cavaddru...


'U cavaddru e 'u camiddru(1)

«Camiddru, camiddru,
coddru tortu e immirutu,
'na scupitta(2) pi cudiddru,
e 'u mussu arripuddrutu.»

Diciva un cavaddru a un camiddru,
facennu, 'i du', un viaggiu nu desertu.
'U camiddru s'affriggiva dintra d'iddru,
arridennu 'u cavaddru si sintiva spertu.

«Camiddru, camiddru,
ha 'na panza quantu 'na vutti,
cu 'sta mascara di babbuliddru,
quannu camini fa arridiri a tutti.»


Strata facennu 'u suli forti picava.
'U cavaddru sintiva la stanchizza,
da mancanza d'acqua si lamintava,
e a picca a picca ci finì 'a spirtizza.

«Cavaddru, cavaddru,
ora finisti di fari 'u spertu,
i' cantu friscu comu un gaddru,
e tu mori di siti nu desertu.»


(Pino Bullara)

(1)"...dr..." va pronunciato come in inglese nella parola "dream".
(2) Scupitta= spazzola. (3) Arripuddrutu= rattrappito.


Filologia siciliana
Glossario siciliano


WWW.NELVENTO.EU


venerdì 9 aprile 2010

'U Parpagliuni...



'U parpagliuni e 'a lumera (1)


'Ntunnu a lumera, pigliatu di jocu,
un parpagliuni si misi a vulari;
abbagliatu da luci, tuccà 'u focu,
'ntempu d'un nenti si ji a brusciari.

Tanti parpagliuna haju canusciutu,
ca cu focu s'hannu misu a jucari;
quannu li vampi, po', hannu partutu,
d'arre' cchiù 'un pottiru turnari.

'I picciotti su' comu 'i parpagliuna,
ca tutti 'i cosi vulissiru pruvari,
fannu di tuttu, sfidanu 'a furtuna,
e cu 'i so mani si vann'a ruvinari.

'U parpaglioni faciva un malu jocu,
e si ji a brusciari cu focu da lumera:
"cu piglia 'mprisi cu acqua e focu"

ci v'a finiri, sempri, di 'sta manera.
(Pino Bullara)


(1)Parpagliuni (dal francese "papillon") = farfalla, coleottero;
Lumera (dal francese "lumière")= lucerna.

www.nelvento.eu